De ce unele praznice cad an de an în altă zi, la câte zile de Paște se află fiecare, și cum se calculează toate pornind de la o singură dată.
Un calendar ortodox are două feluri de sărbători. Unele stau pe loc: Crăciunul e mereu pe 25 decembrie, Bobotează pe 6 ianuarie, Sfântul Nicolae pe 6 decembrie. Altele se mută în fiecare an cu câte două-trei săptămâni, uneori cu mai mult de o lună.
Explicația e simplă: cele din a doua categorie nu sunt legate de o zi din calendar, ci de Paște. Iar Paștele însuși se mută, pentru că se așază după prima lună plină de după echinocțiul de primăvară. Odată ce știi data Învierii într-un an, toate celelalte se află prin numărare.
Fiecare praznic de mai jos are o distanță fixă față de Paște. Numărul nu se schimbă niciodată — doar punctul de plecare.
| Sărbătoarea | Față de Paște | Ce este |
|---|---|---|
| Duminica Vameșului și a Fariseului | −70 | începutul Triodului |
| Lăsatul secului de carne | −56 | ultima zi cu dezlegare la carne |
| Începutul Postului Mare | −48 | lunea din Săptămâna Curată |
| Duminica Ortodoxiei | −42 | prima duminică din post |
| Duminica Sfintei Cruci | −28 | mijlocul Postului Mare |
| Sâmbăta lui Lazăr | −8 | învierea lui Lazăr |
| Duminica Floriilor | −7 | intrarea în Ierusalim |
| Joia Mare | −3 | Cina cea de Taină |
| Vinerea Mare | −2 | ziua răstignirii |
| Învierea Domnului | 0 | Paștele |
| Izvorul Tămăduirii | +5 | vinerea din Săptămâna Luminată |
| Duminica Tomii | +7 | Paștele Mic |
| Înălțarea Domnului | +39 | joia, la 40 de zile |
| Rusaliile | +49 | Pogorârea Sfântului Duh |
| Sfânta Treime | +50 | lunea de după Rusalii |
| Duminica Tuturor Sfinților | +56 | încheie perioada pascală |
| Începutul Postului Apostolilor | +57 | durata lui variază cel mai mult |
Să luăm anul 2026, în care Paștele ortodox cade pe 12 aprilie. Din tabel rezultă direct:
| Praznic | Socoteala | Data |
|---|---|---|
| Începutul Postului Mare | 12 aprilie − 48 | 23 februarie |
| Duminica Floriilor | 12 aprilie − 7 | 5 aprilie |
| Vinerea Mare | 12 aprilie − 2 | 10 aprilie |
| Înălțarea Domnului | 12 aprilie + 39 | 21 mai |
| Rusaliile | 12 aprilie + 49 | 31 mai |
| Duminica Tuturor Sfinților | 12 aprilie + 56 | 7 iunie |
Aceeași socoteală funcționează pentru orice an, cu condiția să știi data de plecare. Pentru anul în curs și pentru cei următori, data Învierii este calculată și afișată la când e Paștele, împreună cu câte zile mai sunt până la ea.
Fiindcă Postul Mare pornește de la Paște, iar Postul Sfinților Apostoli se termină la dată fixă (28 iunie) dar începe la dată mișcătoare, lungimea acestui din urmă post variază puternic de la an la an — de la câteva zile până la peste o lună. E singurul post ortodox care se scurtează sau se lungește atât de mult.
Tot de Paște atârnă și celelalte duminici ale Postului Mare — a Sfântului Grigorie Palama, a Sfântului Ioan Scărarul, a Cuvioasei Maria Egipteanca — fiecare cu rânduiala și cu pomenirea ei.
Intervalul nu e nelimitat. Paștele ortodox poate cădea, pe stilul nou, între 4 aprilie și 8 mai. Cinci săptămâni de joc, care se transmit tuturor praznicelor din tabel.
Asta explică de ce în unii ani Postul Mare începe încă din februarie, iar în alții abia în martie, și de ce Rusaliile pot cădea fie la sfârșitul lui mai, fie abia spre finalul lui iunie.
Toate celelalte praznice mari ale creștinătății au dată fixă pentru că sunt legate de un eveniment socotit calendaristic: Nașterea Domnului la 25 decembrie, Bobotează la 6 ianuarie. Învierea însă a fost legată din capul locului de Paștele evreiesc, care se ține după calendarul lunar, nu după cel solar.
Sinodul de la Niceea, în anul 325, a stabilit regula care se folosește și azi: prima duminică după prima lună plină de după echinocțiul de primăvară. Trei condiții suprapuse — una lunară, una solară și una săptămânală — care nu pot cădea niciodată pe aceeași dată doi ani la rând.
Suprapunerile sunt frecvente și au reguli proprii. Buna Vestire, pe 25 martie, cade întotdeauna în Postul Mare și uneori chiar în Săptămâna Patimilor. Sfântul Gheorghe, pe 23 aprilie, nimerește adesea în zilele pascale — iar atunci pomenirea lui se mută, de obicei în lunea de după Duminica Tomii.
Tipicul stabilește de fiecare dată care praznic are întâietate, dacă slujbele se împletesc sau dacă una dintre pomeniri se deplasează. De aceea două calendare tipărite pentru ani diferiți nu arată la fel nici în privința sărbătorilor cu dată fixă.